Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a desfășurat, în perioada 15–23 octombrie, o serie de consultări publice dedicate elaborării Ghidului de reziliență pentru familii, comunități și cetățeni. Peste 500 de reprezentanți ai societății civile, autorităților publice locale, autoritățile publice centrale, mediului de afaceri și mass-media au participat la discuții, contribuind cu perspective, experiențe și recomandări pentru dezvoltarea unui instrument practic, adaptat nevoilor cetățenilor.

Consultările au fost organizate în cadrul Programului Național „Moldova Pregătită”, coordonat de CNMC, care urmărește consolidarea rezilienței Republicii Moldova prin implicarea întregii societăți.

Discuțiile au reunit reprezentanți ai organizațiilor societății civile, jurnaliști, reprezentanți ai mediului privat, autorităților publice centrale și ai autorităților publice locale din nordul, centrul și sudul țării. Scopul acestora a fost să înțelegem mai bine necesitățile și preocupările comunităților și să identificăm împreună cele mai utile modalități de informare și pregătire a populației.

Ne dorim ca Ghidul „Primele 72 de ore” să fie construit pornind de la nevoile reale ale oamenilor, nu doar din perspectiva instituțiilor.

În cadrul consultărilor au fost abordate aspecte importante privind claritatea informațiilor, caracterul practic al recomandărilor, accesibilitatea materialelor și modalitățile prin care acestea pot ajunge la cât mai mulți cetățeni, inclusiv în localitățile rurale și la persoanele care pot avea nevoie de sprijin suplimentar. 

Participanții la consultări au solicitat ca ghidul să explice ce trebuie de făcut înainte și în timpul crizei, să conțină cele mai importante recomandări și să nu copleșească prin volum, să utilizeze un limbaj simplu și accesibil, să includă recomandări și exerciții pentru păstrarea calmului și echilibrului emoțional, să ofere surse de informare veridice, să fie adaptat conținutul și să ia în considerare persoanele cu necesități speciale, să considere cum trebuie informați și pregătiți copiii. De asemenea, participanții au accentuat necesitatea diseminării informației prin intermediul rețelelor locale a autorităților publice locale, asociațiilor obștești, dar și prin intermediul spitalelor și farmaciilor, bibliotecilor, școlilor și altor centre comunitare. Reprezentanții asociațiilor nonguvernamentale și-au manifestat disponibilitatea să adapteze conținutul ghidului pentru comunitățile în care activează.

Aceste direcții vor contribui la îmbunătățirea conținutului și structurii Ghidului, astfel încât recomandările să fie ușor de înțeles, realiste și aplicabile în viața de zi cu zi, ținând cont de condițiile și posibilitățile diferite ale familiilor.

„Ne dorim ca Moldova Pregătită să fie un program construit împreună cu oamenii și pentru oameni. De aceea, este important să ascultăm comunitățile, să înțelegem nevoile lor și să valorificăm experiența celor care cunosc cel mai bine realitățile din teren. Am primit recomandări valoroase, de care vom ține cont în definitivarea Ghidului. Pentru noi, aceste consultări sunt și începutul unor parteneriate pe termen lung cu societatea civilă, autoritățile locale, mediul de afaceri și mass-media. Reziliența unei țări se construiește prin implicarea întregii societăți, iar fiecare contribuție ne ajută să fim mai bine pregătiți”, a declarat Serghei Diaconu, directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor.

Fiecare opinie contează. Pentru CNMC, consultările reprezintă o oportunitate de a asculta oamenii, de a înțelege experiențele comunităților și de a construi soluții mai bune împreună.

Recomandările primite vor fi analizate cu atenție și valorificate în procesul de definitivare a Ghidului. Ne propunem ca sugestiile aplicabile să se regăsească în versiunea care va fi lansată în a doua parte a lunii noiembrie 2026, iar documentul să poată fi completat și actualizat ulterior, inclusiv prin contribuțiile cetățenilor.

Totodată, CNMC apreciază implicarea și deschiderea participanților și își propune să dezvolte parteneriate durabile cu organizațiile societății civile, autoritățile locale, mediul de afaceri și mass-media. Aceste parteneriate sunt importante nu doar pentru elaborarea Ghidului, dar și pentru distribuirea recomandărilor, organizarea activităților de informare și sprijinirea pregătirii comunităților.

Reziliența se construiește prin implicarea întregii societăți. Instituțiile statului, comunitățile și cetățenii au roluri complementare în prevenirea și gestionarea situațiilor neprevăzute.

Ghidul de reziliență pentru familii, comunități și cetățeni care urmează să fie lansat în a doua parte a lunii noiembrie, va oferi recomandări practice pentru pregătirea gospodăriilor, asigurarea necesităților de bază, comunicarea în familie și sprijinul reciproc. Ghidul va fi actualizat constant conform necesităților societății și reprezintă un document viu. Pregătirea pentru 72 de ore reprezintă un reper internațional și completează eforturile autorităților, care intervin din primele momente ale unei situații de criză.

„Moldova Pregătită” este despre grijă, responsabilitate și încredere. Prin dialog, colaborare și implicare, transformăm experiența și recomandările comunităților într-un ghid util pentru fiecare familie.

Programul „Moldova Pregătită” pornește de la un principiu simplu: un stat și o societate mai bine pregătită poate face față mai bine situațiilor neprevăzute. Aceasta include atât instituții capabile să intervină și să asigure continuitatea serviciilor publice, cât și cetățeni care cunosc măsurile de bază pentru propria siguranță și pentru sprijinirea celor din jur.

Prima campanie națională, dedicată pregătirii pentru primele 72 de ore ale unei crize, va fi lansată în luna noiembrie 2026 și va include recomandări practice pentru populație, activități de informare, instruiri și exerciții.

De ce ne pregătim și pentru ce tipuri de crize?

Pregătirea populației nu este determinată de existența unei amenințări curente despre care autoritățile ar deține informații și nu le-ar comunica. Programul urmărește dezvoltarea unei culturi a pregătirii, indiferent de natura crizelor cu care ne-am putea sau nu confrunta.

Experiențele ultimilor ani ne-au demonstrat că situațiile de criză pot avea forme foarte diferite și ne pot afecta viața de zi cu zi, chiar și atunci când nu ne așteptăm: întreruperi ale alimentării cu energie electrică sau apă, cutremure, epidemii, atacuri cibernetice, perturbări ale aprovizionării cu produse de bază, fenomene meteorologice extreme sau alte evenimente care afectează confortul societății. Unele situații se dezvoltă treptat, iar altele pot apărea fără avertizare. De aceea, pregătirea nu trebuie să înceapă abia în momentul producerii unei crize.

Ce face statul pentru a fi pregătit?

Pregătirea pentru situații de criză nu se limitează la recomandările adresate cetățenilor.

CNMC coordonează dezvoltarea unui sistem național de management al crizelor care implică peste 70 entități publice, cu participarea a peste 300 de reprezentanți la nivel strategic, operațional, tactic și de comunicare. În paralel, sunt dezvoltate mecanisme de evaluare a riscurilor, coordonare interinstituțională, continuitate a activităților și serviciilor publice, comunicare în situații de criză și cooperare cu autoritățile locale, mediul de afaceri, societatea civilă, mass-media și mediul academic.

Programul „Moldova Pregătită” completează aceste eforturi printr-o componentă dedicată populației și comunităților. Scopul este ca pregătirea să devină o practică obișnuită, nu o reacție de ultim moment.

Ce se întâmplă cu persoanele vulnerabile și cu familiile care nu își permit să constituie rezerve?

Recomandările pentru pregătirea gospodăriilor vor ține cont de realitățile diferite ale populației. Pregătirea nu presupune achiziționarea unor echipamente costisitoare sau constituirea tuturor rezervelor într-o singură zi.

Ghidul, aflat în prezent în elaborare și care urmează să fie lansat în noiembrie 2026, va include recomandări practice adaptate nevoilor familiilor cu copii, persoanelor în vârstă, persoanelor cu dizabilități și altor categorii de cetățeni cu nevoi specifice. La elaborarea acestuia se va ține cont și de propunerile și recomandările primite în cadrul consultărilor cu organizațiile societății civile, autoritățile publice locale, mass-media și mediul de afaceri. 

Totodată, în cadrul activităților teritoriale planificate, CNMC urmărește implicarea autorităților locale și a instituțiilor responsabile de protecția socială, inclusiv pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. Pregătirea unei comunități înseamnă și să știm cine ar putea avea nevoie de ajutor, cum păstrăm legătura cu aceste persoane și cum putem acționa împreună.

De ce sunt organizate consultări publice?

CNMC a lansat un proces de consultări cu instituțiile publice, reprezentanții mass-media, organizațiile societății civile, autoritățile publice locale și mediul de afaceri pentru a definitiva conceptul ghidului de pregătire a populației. Consultările cu autoritățile locale sunt organizate separat pentru regiunile de nord, centru și sud, astfel încât recomandările să reflecte cât mai bine condițiile și necesitățile comunităților din întreaga țară.

Ghidul va fi elaborat ținând cont de contribuțiile primite și va fi completat prin activități practice de informare și instruire. Acesta va fi un document care va putea fi îmbunătățit și actualizat în timp, în funcție de nevoile cetățenilor. De aceea, prima versiune, care va fi lansată în noiembrie, va fi însoțită de un formular prin care cetățenii vor putea transmite sugestii și propuneri. Ne dorim ca acest ghid să rămână util și actual, să răspundă cât mai bine nevoilor reale ale oamenilor și să fie îmbunătățit inclusiv cu ajutorul celor care îl vor folosi.

Ce urmează?

În noiembrie 2026, se va lansa Ghidul de pregătire a populației pentru primele 72 de ore ale unei situații de criză și se va lansa modulul “Alerte” în aplicația EVO - aplicația guvernamentală integrată a serviciilor electronice din Republica Moldova.

Lansarea va fi însoțită de o serie de activități de informare și pregătire, inclusiv Congresul Rezilienței și activități-pilot organizate în zilele următoare în localități. Acestea vor include instruiri pentru autoritățile locale, activități practice pentru cetățeni, exerciții în școli și distribuirea materialelor informative.

Aceste activități reprezintă doar începutul. „Moldova Pregătită” este un program pe termen lung, prin care ne propunem ca pregătirea pentru diferite situații de criză să devină o practică obișnuită atât pentru instituții, cât și pentru cetățeni. Ne dorim ca oamenii să știe cum să se protejeze, autoritățile să fie pregătite să intervină, iar comunitățile să poată acționa împreună și să se sprijine reciproc.

Pregătirea pentru situații de criză nu înseamnă că acestea urmează neapărat să se producă. Este o măsură de prevenire și responsabilitate, prin care putem reduce riscurile și consecințele unor eventuale crize.

Ce presupune programul din punct de vedere financiar?

Programul „Moldova Pregătită” presupune un efort comun al instituțiilor publice, partenerilor internaționali, autorităților locale și altor organizații implicate. 

Unele activități sunt realizate cu resursele și capacitățile existente ale instituțiilor publice, altele beneficiază de sprijinul partenerilor de dezvoltare, iar pentru anumite inițiative sunt în continuare identificate resursele necesare. De exemplu, la nivelul instituțiilor statului se examinează posibilitățile de a asigura distribuirea gratuită a ghidurilor și a rucsacurilor de urgență către persoanele vulnerabile, astfel încât acestea să beneficieze de informații și mijloace practice de pregătire. Totodată, instituțiile publice analizează posibilitatea organizării, în zilele dedicate campaniei din noiembrie, a unor exerciții și simulări prin care să își testeze capacitățile de pregătire, coordonare și răspuns în situații de criză. Aceste activități sunt în curs de planificare, în funcție de resursele disponibile.

Programul presupune instituirea unei stări de alertă sau de urgență?

Nu. „Moldova Pregătită” este un program de prevenire, informare și pregătire a populației, nu o măsură de răspuns la o criză aflată în desfășurare.

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 248/2025 și a Hotărârii Guvernului nr. 579/2025. Lansarea programului nu presupune declararea unei stări de alertă sau de urgență și nici acordarea unor competențe extraordinare autorităților.

De ce lansăm acum programul „Moldova Pregătită”?

Ultimii șase ani ne-au arătat că riscurile sunt reale și că situațiile de criză pot afecta viața fiecăruia dintre noi. Am trecut printr-o pandemie, crize energetice, întreruperi de curent, fenomene meteorologice extreme și crize de mediu. De fiecare dată, gestionarea acestor situații a inclus mobilizarea autorităților, a serviciilor de intervenție, a comunităților și a cetățenilor.

Experiențele acumulate au contribuit la consolidarea capacității statului de a răspunde crizelor și ne-au arătat, totodată, cât de important este să acționăm înainte ca acestea să se producă.

CNMC a fost creat în urmă cu aproximativ un an, cu mandatul de a consolida modul în care Republica Moldova previne, se pregătește, gestionează și își revine după situațiile de criză.

În această primă etapă, eforturile s-au concentrat asupra instituțiilor statului. A fost dezvoltat un mecanism de coordonare care reunește astăzi peste 70 de instituții și entități publice și peste 300 de reprezentanți implicați la diferite niveluri de responsabilitate. În paralel, pe lângă gestionarea crizelor, sunt dezvoltate mecanisme de evaluare a riscurilor, planificare, coordonare și continuitate a activităților și serviciilor publice.

Acum mergem spre extinderea pregătirii la nivelul întregii societăți. În acest proces, cetățenii, familiile, autoritățile publice locale, instituțiile de învățământ, organizațiile societății civile, mass-media și mediul de afaceri au fiecare un rol.

O țară pregătită are nevoie atât de instituții care știu să acționeze împreună, cât și de oameni care știu cum să se protejeze și să se sprijine reciproc.

Facem acest lucru și pentru că oamenii au nevoie și solicită informații clare, recomandări practice și sprijin pentru a ști cum să acționeze în situații neprevăzute. Avem astăzi mai multă experiență, mecanisme de coordonare consolidate și posibilitatea de a aduce această pregătire mai aproape de fiecare familie și comunitate.

Ne dorim ca oamenii să fie pregătiți nu doar să reacționeze atunci când apare o criză, dar să aibă din timp cunoștințele și mijloacele necesare pentru a se proteja pe ei și pe cei din jur.

Pregătirea populației este astfel o continuare firească a eforturilor de consolidare a rezilienței Republicii Moldova: instituții mai bine coordonate, comunități mai pregătite și cetățeni care știu ce au de făcut.

De ce tocmai 72 de ore? Înseamnă că autoritățile nu vor interveni în acest interval?

Autoritățile intervin din primele momente ale unei crize și continuă să își îndeplinească responsabilitățile pe toată durata acesteia.

Totuși, în funcție de amploarea și natura unei crize, nu este întotdeauna posibil ca echipele de intervenție să ajungă în aceeași secundă la fiecare gospodărie sau ca toate serviciile afectate să fie restabilite imediat.

Să luăm de exemplu un caz ipotetic a unei întreruperi extinse a energiei electrice, care afectează simultan mai multe localități. Echipele specializate vor lucra pentru restabilirea alimentării, iar autoritățile vor coordona intervențiile. În același timp, o familie care are o lanternă, apă potabilă, câteva alimente neperisabile, medicamentele necesare și un plan simplu pentru a păstra legătura cu cei apropiați va putea trece mai ușor peste această perioadă.

Cele 72 de ore reprezintă un reper internațional de pregătire, care ne ajută să ne organizăm necesitățile de bază pentru o perioadă în care anumite servicii ar putea fi temporar perturbate.

Acest lucru permite echipelor de intervenție să acorde prioritate persoanelor aflate în pericol sau care au nevoie de ajutor imediat, comunităților grav afectate și celor care nu se pot descurca fără sprijin, concentrând în același timp eforturile asupra restabilirii serviciilor afectate.

Pregătirea pentru 72 de ore înseamnă că cetățenii și autoritățile sunt mai bine pregătiți să acționeze împreună, fiecare contribuind la siguranța comunității. Pregătirea cetățenilor și intervenția statului se completează reciproc. Cu cât mai mulți oameni știu cum să acționeze în siguranță, cu atât întreaga comunitate poate răspunde mai bine unei crize.

Ce face statul și care este rolul cetățenilor?

Managementul crizelor este un proces continuu, care cuprinde patru etape: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare.

Prevenirea înseamnă identificarea și reducerea riscurilor înainte ca acestea să producă efecte grave. Pregătirea presupune planuri, instruiri, exerciții, resurse și măsuri practice pentru a putea reacționa. Răspunsul înseamnă coordonarea intervențiilor, protejarea populației și limitarea consecințelor unei crize. Recuperarea urmărește restabilirea serviciilor și activităților afectate, învățarea lecțiilor și consolidarea rezilienței pentru viitor.

Statul are responsabilități în toate aceste etape, iar CNMC contribuie la coordonarea eforturilor în cadrul sistemului național de management al crizelor.

Prin „Moldova Pregătită”, această abordare este adusă mai aproape de cetățeni. A ști cum să reacționăm, unde să găsim informații oficiale, ce să avem la îndemână și cum să ne ajutăm familia sau vecinii reprezintă măsuri simple, dar cu impact valoros.

Înseamnă că autoritățile planifică întreruperea serviciilor pentru 72 de ore? Există un scenariu militar despre care populația nu este informată?

Nu. Campania de pregătire pentru primele 72 de ore nu presupune și nu anunță o întrerupere planificată a energiei electrice, a alimentării cu apă, a comunicațiilor sau a altor servicii publice. Cele 72 de ore reprezintă un reper de pregătire a populației, nu durata unei întreruperi programate.

Scopul programului este public și clar: să dezvoltăm capacitatea instituțiilor, cetățenilor și comunităților de a preveni, de a se pregăti și de a acționa în situații de criză de diferite tipuri.

Republica Moldova a trecut prin întreruperi ale alimentării cu energie electrică, iar criza de poluare a râului Nistru din primăvara acestui an a determinat sistarea temporară a alimentării cu apă în mai multe localități. Pandemia, fenomenele meteorologice extreme și alte evenimente ne-au arătat, la rândul lor, cât de repede poate fi afectată viața cotidiană în mod neașteptat. Aceste experiențe ne oferă suficiente motive să ne pregătim din timp, fără să fie nevoie să așteptăm o nouă criză.

Pregătirea pentru o posibilă întrerupere a unui serviciu nu înseamnă că acea întrerupere este planificată. Înseamnă că învățăm din situațiile prin care am trecut și luăm măsuri pentru a le gestiona mai bine pe cele care ar putea apărea în viitor.

În ceea ce privește riscurile de securitate, acestea fac parte din realitatea regională și, la fel ca riscurile naturale, tehnologice sau energetice, trebuie luate în considerare în planificarea națională. Pregătirea pentru mai multe tipuri de riscuri este o responsabilitate normală a statului și nu indică, prin ea însăși, existența unui pericol iminent.

Totodată, 72 de ore nu reprezintă un interval în care cetățenii ar urma să fie lăsați fără sprijin. Autoritățile și serviciile de intervenție acționează din primele momente ale unei crize, însă amploarea evenimentelor dictează capacitatea de intervenție simultană în fiecare gospodărie. 

De aceea, ne dorim ca fiecare familie să știe cum să își asigure temporar necesitățile de bază, cum să primească informații oficiale și cum să acționeze în siguranță până la restabilirea condițiilor obișnuite.

Cu cât suntem mai bine pregătiți individual și la nivel de comunitate, cu atât autoritățile își pot concentra mai eficient intervențiile acolo unde există pericol imediat și unde oamenii au cea mai mare nevoie de ajutor.

Ce funcționalități va avea noul modul de informare și notificare din aplicația EVO, când va fi lansat, cum va funcționa în raport cu sistemul MD-Alert și ce presupune dezvoltarea acestuia din punct de vedere financiar?

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), în colaborare cu Agenția de Guvernare Electronică (AGE), lucrează în prezent la definitivarea modulului, lansarea fiind planificată pentru luna noiembrie 2026, în contextul programului „Moldova Pregătită” și al campaniei de pregătire a populației pentru primele 72 de ore ale unei crize. CNMC coordonează componenta de conținut și cerințele privind informarea în situații de criză, iar AGE asigură dezvoltarea și integrarea tehnică în aplicație.

EVO și MD-Alert sunt instrumente distincte, cu funcții complementare. MD-Alert este conceput pentru transmiterea avertizărilor direct către telefoanele mobile compatibile aflate într-o zonă de risc, fără instalarea unei aplicații și fără conexiune la internet, prin infrastructura rețelelor mobile. Modulul EVO va oferi utilizatorilor aplicației un canal suplimentar de notificare și acces la informații oficiale și recomandări practice.

Prin urmare, utilitatea EVO nu se limitează la perioada de până la operaționalizarea MD-Alert. Intenția este ca ambele instrumente să fie utilizate pe termen lung, potrivit funcțiilor lor, urmând ca modul de coordonare a notificărilor să fie adaptat odată cu lansarea sistemului național.

O componentă importantă a modulului EVO va fi ghidul de comportament în situații de criză. Acesta va reuni recomandări organizate pe trei etape - înaintea, în timpul și după producerea unui eveniment, pentru situații precum întreruperea serviciilor esențiale, dezastre naturale sau riscuri pentru sănătatea publică. Conținutul este elaborat cu contribuția a aproximativ 15 entități publice, potrivit competențelor acestora. Pentru etapa inițială, se lucrează la versiunile în limbile română și rusă.

Notificările vor urmări informarea populației despre riscuri relevante și măsurile de protecție recomandate. Nu fiecare incident va genera automat o notificare: se va ține cont de gravitatea situației, impactul potențial și necesitatea unor acțiuni din partea cetățenilor.

Este important de precizat că recepționarea notificărilor prin EVO depinde de accesul la internet și de setările aplicației și ale telefonului. Din acest motiv, EVO va completa canalele existente de informare. Comunicarea prin televiziune, radio, presă și autoritățile publice va rămâne necesară, inclusiv pentru persoanele care nu utilizează aplicația sau nu au acces la servicii digitale.

În ceea ce privește costurile, dezvoltarea modulului este distinctă de proiectul MD-Alert. Până la această etapă, lucrările au fost realizate prin valorificarea personalului și a infrastructurii existente ale CNMC și AGE, fără alocări financiare suplimentare dedicate dezvoltării modulului.

Caracteristicile tehnice și condițiile concrete de utilizare sunt încă în curs de definitivare și testare, iar comunicarea lor trebuie să reflecte rezultatele validate de echipele responsabile. La lansarea din noiembrie vom prezenta funcționalitățile disponibile, limitele acestora și instrucțiunile practice de utilizare, astfel încât cetățenii să beneficieze de informații complete și verificate.
 

Unde pot găsi cetățenii informații oficiale despre programul „Moldova Pregătită” și campania „Primele 72 de ore”?
Pentru informații actualizate și verificate despre programul național „Moldova Pregătită”, campania dedicată pregătirii pentru primele 72 de ore ale unei crize și activitățile planificate, îndemnăm cetățenii să urmărească sursele oficiale de informare, în primul rând fiind canalele de comunicare ale Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC) - instituția responsabilă de coordonarea acestor inițiative: https://cnmc.gov.md/ro; https://www.facebook.com/cnmcgov.

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), în parteneriat cu Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Organizația Națiunilor Unite, a prezentat pe 16 octombrie 2026 Raportul de Evaluare a Necesităților Post-Dezastru (PDNA), elaborat în urma crizei de poluare a râului Nistru cu produse petroliere din primăvara anului 2026.  

Documentul a fost elaborat în baza unei metodologii internaționale dezvoltate de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială, care permite evaluarea impactului unei crize asupra populației, economiei și serviciilor publice, precum și detectarea măsurilor necesare pentru recuperare. Această abordare urmărește restabilirea situației de dinaintea crizei și identificarea soluțiilor prin care comunitățile și instituțiile să fie mai bine pregătite și mai rezistente în fața unor situații similare în viitor.

Evaluarea a fost realizată de echipele Guvernului Republicii Moldova, Organizației Națiunilor Unite (PNUD, FAO, OMS, UNEP, UNICEF, UNDRR), Uniunii Europene și ale altor parteneri. CNMC și PNUD Moldova și au sprijinit coordonarea evaluării și aplicarea metodologiei, facilitând colectarea, verificarea și consolidarea datelor sectoriale. În total exercițiul a reunit aproximativ 40 de reprezentanți ai 18 autorități și instituții naționale și circa 10 experți internaționali.

La evenimentul de prezentare au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor implicate în gestionarea crizei, precum și ai partenerilor de dezvoltare, care au discutat constatările și recomandările raportului, prioritățile de acțiune și condițiile necesare pentru implementarea acestora.

Raportul analizează consecințele poluării râului Nistru, survenite în urma atacului rus asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, Ucraina. Evaluarea arată cum a fost afectată populația, în special prin întreruperea temporară a alimentării cu apă, și ce impact a avut incidentul asupra mediului, sănătății publice și agriculturii. Totodată, raportul estimează pierderile provocate de criză și identifică măsurile necesare pentru restabilirea serviciilor afectate, reducerea riscurilor și o mai bună pregătire pentru situații similare.

Imediat după producerea incidentului, Republica Moldova, în calitate de stat participant la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, a solicitat sprijinul partenerilor europeni pentru gestionarea consecințelor poluării râului Nistru. În urma solicitării, au fost mobilizate prompt echipamente specializate, echipamente individuale de protecție, generatoare electrice și materiale absorbante. Totodată, au fost activate serviciile europene de imagistică satelitară pentru monitorizarea extinderii poluării și sprijinirea intervențiilor autorităților.

Potrivit evaluării, suspendarea preventivă a captării apei de la Cosăuți, care deservește sistemul de alimentare cu apă din nordul țării, a generat o situație care a necesitat mobilizarea rapidă a autorităților pentru asigurarea continuității aprovizionării populației cu apă potabilă și tehnică. Aproximativ 200.000 de persoane au fost afectate sau expuse riscului de întrerupere a alimentării cu apă, iar circa 100.000 au rămas temporar fără apă din sistemul centralizat. În timpul intervenției prin eforturi comune ale autorităților centrale și locale, alături de parteneri de dezvoltare și afacerile au fost distribuite peste 620 de tone de apă potabilă și tehnică. Serviciile medicale de urgență au fost asigurate cu prioritate, fără întreruperi, în timp ce unele servicii medicale neurgente au fost temporar reprogramate. În municipiul Bălți, autoritățile locale au decis trecerea temporară a procesului educațional în format online, ca măsură de adaptare la situația creată. În același timp, situația a evidențiat dificultățile suplimentare cu care se pot confrunta persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, gospodăriile fără mijloace de transport și familiile cu venituri reduse, autoritățile și serviciile sociale încercând să ofere sprijin în funcție de necesitățile identificate și de resursele disponibile.

Incidentul nu a provocat distrugeri ale infrastructurii, clădirilor sau echipamentelor, însă a generat pierderi estimate la 2,33 milioane de euro. Acestea reflectă în principal cheltuielile pentru intervenție, costurile suplimentare necesare menținerii serviciilor publice și impactul asupra mediului.

Cele mai mari daune au fost înregistrate în sectorul reducerii riscurilor de dezastre (1,18 mil. euro), urmat de mediu (724 mii euro), apă și sanitație (329 mii euro) și sănătate (97 mii euro). La nivel local, s-a constatat că cel mai afectat a fost raionul Soroca. Evaluarea nu a identificat efecte macroeconomice măsurabile.

Potrivit raportului, necesitățile de redresare identificate pentru perioada 2026-2031 se referă în principal la măsuri care ar permite Republicii Moldova să prevină și să gestioneze mai eficient incidente similare. Cele mai mari necesități sunt în domeniul mediului, pentru îmbunătățirea monitorizării calității apei, consolidarea capacităților laboratoarelor, gestionarea deșeurilor contaminate și realizarea intervențiilor necesare pentru protejarea mediului. Alte necesități vizează pregătirea și capacitatea de intervenție a autorităților, inclusiv completarea rezervelor de materiale, dotarea cu echipamente specializate, instruirea personalului și organizarea exercițiilor practice.

Raportul propune 7 pachete prioritare de acțiuni concrete în acest sens pentru:
1.    finalizarea monitorizării de mediu și a decontaminării acolo unde este justificat; 
2.    creșterea rezilienței aprovizionării cu apă prin surse de rezervă și planuri de siguranță a apei; 
3.    monitorizarea în timp real și schimbul de date între instituții;
4.    coordonarea transfrontalieră și protocoale comune cu Ucraina; 
5.    consolidarea capacităților de protecție civilă; 
6.    sprijinirea comunităților și a persoanelor vulnerabile;
7.    refacerea ecosistemelor și gestionarea durabilă a bazinului Nistrului.
Totodată, documentul recomandă un program unic și coordonat de redresare, cu responsabilități clare pentru fiecare instituție și un registru comun al investițiilor. 

Propunerile și recomandările formulate în cadrul evenimentului vor fi analizate și luate în considerare la definitivarea raportului, care va fi ulterior publicat pe paginile web ale CNMC și PNUD Moldova.
În continuare, Centrul Național de Management al Crizelor va urmări valorificarea rezultatelor evaluării în cadrul mecanismelor naționale de management al crizelor, prin:
1.    Integrarea constatărilor PDNA în evaluarea națională a riscurilor, pentru o mai bună identificare și analiză a vulnerabilităților, inclusiv a riscurilor transfrontaliere, a efectelor în cascadă și a dependențelor dintre serviciile vitale.
2.    Valorificarea rezultatelor în dezvoltarea Registrului național al lecțiilor identificate ca urmare a managementului situațiilor de criză, prin documentarea experienței acumulate în gestionarea crizei de pe Nistru, constatarea aspectelor care au funcționat bine și a celor care necesită îmbunătățiri.
3.    Utilizarea lecțiilor identificate pentru îmbunătățirea pregătirii instituțiilor, inclusiv prin dezvoltarea legislația națională aferentă continuității activităților și continuității guvernării, identificarea soluțiilor alternative pentru menținerea serviciilor vitale și organizarea exercițiilor interinstituționale.

Totodată, CNMC va continua dialogul cu instituțiile responsabile și partenerii de dezvoltare pentru a sprijini prioritizarea recomandărilor raportului și identificarea posibilităților de implementare a acestora, în funcție de competențele instituționale și resursele disponibile.
Rezultatele acestei evaluări ne oferă o imagine mai clară asupra vulnerabilităților evidențiate de criza de pe Nistru și asupra măsurilor care pot fi îmbunătățite. Următoarea etapă este să valorificăm experiența acumulată pentru ca lecțiile identificate să se regăsească în modul în care ne pregătim, cooperăm și acționăm în situații de criză. 

Guvernul Republicii Moldova, prin Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), a lansat Programul Național „Moldova Pregătită”, dedicat consolidării pregătirii populației și rezilienței societății în fața situațiilor de criză.

Un element-cheie este elaborarea unui ghid practic pentru primele 72 de ore de criză, care să ajute cetățenii să știe cum să se pregătească și să acționeze în cazul unor perturbări ale serviciilor esențiale sau al altor situații neprevăzute. Ghidul va oferi cetățenilor recomandări clare pentru a-și putea asigura temporar necesitățile de bază și a acționa în siguranță până la restabilirea condițiilor obișnuite. Pregătirea populației pentru primele 72 de ore completează eforturile autorităților și ale serviciilor de intervenție, contribuind la un răspuns comun mai eficient și permițând direcționarea cu prioritate a resurselor către persoanele și comunitățile care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Ne dorim ca acest ghid să fie rezultatul unui proces participativ, bazat pe experiența practică și pe cunoașterea necesităților reale ale comunităților. De aceea, invităm la consultări reprezentanții din societatea civilă, autoritățile publice locale, mediul de afaceri și mass-media.

Prin aceste consultări, ne propunem să valorificăm experiența practică și perspectivele reprezentanților din diferite sectoare, invitându-i să contribuie cu observații, propuneri și recomandări privind conținutul, structura și modul de prezentare a ghidului, astfel încât acesta să răspundă necesităților reale ale populației și să ofere soluții practice, accesibile și adaptate contextului Republicii Moldova.

Calendarul consultărilor online și link-urile de înregistrare:
-15 octombrie, 15:30 - Mass-media (offline): https://forms.gle/LdkbgCNt3zK8Hjro6 
-16 octombrie, 13:00 - Organizațiile societății civile (online): https://forms.gle/TGaHh5aaXoV9HiEh6 
-22 octombrie, 10:30 - Autoritățile publice locale, Nord (online): https://forms.gle/NrziN12A19VQ4SFa6 
-22 octombrie, 13:00 - Mediul de afaceri (online): https://forms.gle/7P7ZfYiQ8qWYucqy7 
-23 octombrie, 10:00 - Autoritățile publice locale, Centru (online): https://forms.gle/RK15L1rdqn3ds71B7 
-23 octombrie, 14:00 - Autoritățile publice locale, Sud (online):  https://forms.gle/8CFZ83EeZ1T7bux28 

Din motive logistice, solicităm respectuos înregistrarea cu maxim 24 de ore înainte de eveniment. Confirmarea de înregistrare / detaliile de conectare vor fi expediate cu o zi înainte de fiecare eveniment la adresele de e-mail înregistrate prin intermediul formularelor.

Împreună vom analiza structura ghidului și vom formula propuneri privind:
- informațiile esențiale pentru populație;
- recomandările care pot fi aplicate cu ușurință;
- prezentarea informației într-un mod clar și atractiv;
- modalitățile prin care putem ajunge la toate comunitățile și la persoanele care au nevoie de sprijin suplimentar.

Suntem deschiși tuturor ideilor și recomandărilor. Invităm persoanele și entitățile interesate să se înregistreze, să participe activ și să distribuie invitația în rețelele lor.

Moldova Pregătită se construiește prin implicarea fiecăruia dintre noi!
 

Discursul dlui Director general al Centrului Național de Management al Crizelor la Moldova Security Forum 2026 (traducere):

Distinși invitați, stimați colegi, doamnelor și domnilor,

Nu mai trăim într-o perioadă în care crizele pot fi privite și gestionate izolat. Amenințările și perturbările cu care ne confruntăm astăzi nu țin cont de frontiere, de competențele instituționale sau de timpul necesar proceselor administrative.

Adesea discutăm despre crize pe categorii: crize energetice, urgențe de mediu, incidente cibernetice sau dezastre naturale. Însă cetățenii nu resimt crizele în funcție de categorii. Ei le trăiesc atunci când apa nu mai curge, alimentarea cu energie electrică este întreruptă, școlile nu își pot desfășura activitatea sau serviciile esențiale devin indisponibile. Întrucât vulnerabilitățile sunt profund interconectate, răspunsul nostru strategic trebuie să fie, la rândul său, integrat.

Adevărata reziliență națională nu se măsoară prin capacitatea de a preveni orice criză, dar prin capacitatea instituțiilor și a comunităților de a-și menține funcțiile esențiale chiar și atunci când mai multe perturbări se produc simultan și generează efecte în lanț.

Pe parcursul anului 2026, Republica Moldova s-a confruntat cu situații care au demonstrat, în practică, complexitatea riscurilor interconectate și transfrontaliere.

În luna martie, atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina au afectat linia electrică Isaccea-Vulcănești, punând în pericol stabilitatea sistemului nostru energetic. Acest incident a demonstrat cât de direct poate fi influențată securitatea națională de infrastructura critică situată în afara teritoriului țării.

În aceeași perioadă, poluarea râului Nistru a amenințat alimentarea cu apă potabilă a mai multor localități, necesitând intervenții rapide și coordonate între autoritățile responsabile de mediu, sănătate publică, situații de urgență și administrația publică locală.

Aceste experiențe au reconfirmat că o criză nu reprezintă doar o problemă tehnică aflată în responsabilitatea unei singure instituții. Este o provocare complexă de guvernare, coordonare și mobilizare a resurselor. Prin urmare, pregătirea și răspunsul la crize nu pot fi limitate de granițele administrative dintre instituții.

Pornind de la această realitate, Republica Moldova a făcut o reformă fundamentală a arhitecturii naționale de management al crizelor, prin instituirea Centrului Național de Management al Crizelor.

Aflat în subordinea directă a Prim-ministrului, Centrul asigură suportul necesar activității Comisiei Naționale de Management al Crizelor și îndeplinește rolul de integrator strategic al sistemului.

Rolul Centrului nu este de a substitui instituțiile cu responsabilități sectoriale, dar de a le conecta, de a asigura o imagine operațională comună asupra situației și de a facilita adoptarea unor decizii coordonate la nivel guvernamental.

Astăzi, platforma națională de management al crizelor reunește peste 70 de instituții, conectând factorii de decizie de nivel strategic, specialiștii din domeniile relevante și structurile teritoriale, astfel încât deciziile adoptate la nivel central să poată fi transpuse rapid în acțiuni coordonate.

Un pilon important al acestei arhitecturi îl constituie consolidarea cooperării civil-militare. Prin valorificarea complementară a capacităților civile și militare, desfășurarea exercițiilor comune și utilizarea coordonată a resurselor disponibile, putem accelera procesele decizionale și interveni mai eficient în situațiile în care fiecare minut contează.

În dezvoltarea acestui sistem, ne concentrăm asupra a trei capacități de bază:

• Conștientizarea situațională comună - trecerea de la evaluări instituționale fragmentate la o imagine unitară, bazată pe informații verificate și actualizate în timp real.
• Procesul decizional coordonat - stabilirea priorităților strategice și identificarea resurselor disponibile la nivel intersectorial, în special atunci când mai multe servicii esențiale sunt afectate simultan.
• Continuitatea activității statului - asigurarea funcționării instituțiilor și menținerea serviciilor esențiale, inclusiv în condițiile unor perturbări operaționale majore.

Totuși, capacitatea instituțională reprezintă doar una dintre componentele rezilienței naționale.

În situații de criză de amploare, autoritățile centrale nu pot acționa singure. Reziliența presupune implicarea activă a autorităților locale, operatorilor de infrastructură critică, furnizorilor de servicii esențiale, mediului privat și organizațiilor societății civile.

În acest sens, abordarea Republicii Moldova este aliniată la Strategia Uniunii Europene privind pregătirea (EU Preparedness Union Strategy), care promovează principiile whole-of-government și whole-of-society - o abordare integrată la nivelul întregii administrații publice și o implicare activă a întregii societăți.

Această viziune presupune o schimbare importantă de paradigmă: de la concentrarea exclusivă asupra capacității instituțiilor de a interveni, la dezvoltarea capacității întregii societăți de a se pregăti și de a face față situațiilor de criză.

Un element central al acestei abordări îl reprezintă pregătirea populației pentru primele 72 de ore ale unei situații de criză, astfel încât gospodăriile să poată gestiona temporar întreruperile serviciilor esențiale și să dispună de informațiile și resursele de bază necesare.

Pentru a transforma această viziune într-un efort național susținut, anunțăm lansarea programului „Moldova Pregătită”, o inițiativă națională cu o durată de trei ani, dedicată consolidării pregătirii populației și a rezilienței societății.

Prin intermediul acestui program ne propunem:

• Să oferim gospodăriilor recomandări clare și practice pentru pregătirea și acțiunea în cazul întreruperii temporare a serviciilor esențiale.
• Să consolidăm capacitățile de pregătire la nivel local, ținând cont de vulnerabilitățile și necesitățile specifice fiecărei comunități.
• Să dezvoltăm parteneriate durabile cu instituțiile de învățământ, mediul de afaceri, mass-media, organizațiile societății civile și rețelele de voluntari.

Un prim pas important în implementarea acestui program îl constituie campania națională de pregătire pentru 72 de ore, pe care o vom desfășura în luna noiembrie 2026.

Primele 72 de ore ale unei situații de criză sunt deosebit de importante pentru stabilizarea infrastructurii și menținerea serviciilor esențiale.

Atunci când cetățenii sunt informați, dispun de resurse minime și știu cum să acționeze, putem reduce incertitudinea și presiunea asupra serviciilor de urgență. Astfel, instituțiile responsabile își pot concentra resursele acolo unde intervenția este cea mai urgentă și unde viețile oamenilor sunt în pericol.

Pregătirea populației nu înseamnă transferarea responsabilității de la stat către cetățeni. Dimpotrivă, înseamnă consolidarea capacității statului și a societății de a acționa împreună, în mod eficient și solidar.

În încheiere, aș dori să subliniez că reziliența nu înseamnă absența crizelor, dar capacitatea noastră de a anticipa riscurile, de a absorbi șocurile, de a asigura continuitatea serviciilor esențiale și de a reveni cât mai rapid la normalitate.

Prin Centrul Național de Management al Crizelor și programul „Moldova Pregătită”, Republica Moldova face tranziția de la un sistem concentrat predominant pe reacția la situații de criză către o cultură a pregătirii permanente, a prevenirii și a responsabilității comune.

Nu investim în cultivarea fricii, dar în încrederea cetățenilor în instituții, în stabilitatea societății și în securitatea pe termen lung a Republicii Moldova.

Vă mulțumesc!