La Conferința Ministerială a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) „Protecting Health in Earthquakes”, desfășurată la Istanbul, Republica Moldova a prezentat modul în care noua arhitectură națională de management al crizelor sprijină o coordonare mai bună între instituții în fața riscurilor la adresa securității naționale, cu accent pe continuitatea serviciilor esențiale pentru cetățeni. Conferința a reunit aproximativ 200 de lideri și experți de renume mondial din aproximativ 30 de state membre din 4 regiuni ale OMS. Scopul Conferinței este de a spori gradul de conștientizare, cunoștințele și colaborarea regională și internațională între statele membre ale OMS, autoritățile relevante și alte părți interesate din mai multe regiuni ale OMS pentru a reduce impactul cutremurelor asupra sănătății.

Cutremurele au un impact sistemic, afectând simultan infrastructura critică, serviciile medicale, lanțurile de aprovizionare și funcționarea generală a instituțiilor publice. Din acest motiv, răspunsul eficient necesită o coordonare unitară, la nivelul întregului stat. În acest context, Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) asigură imaginea comună a situației și coordonarea interinstituțională, facilitând decizii rapide și acțiuni sincronizate între toate instituțiile relevante - de la sectorul de sănătate și serviciile de intervenție, până la autorități publice și operatori de infrastructură critică. Prin instituirea CNMC, abordarea Republicii Moldova se bazează pe un model integrat de planificare și acțiune, care conectează prevenirea, pregătirea, răspunsul și recuperarea într-un cadru unificat, aplicabil în situații complexe.

Participarea la acest forum a oferit acces la experiența altor state privind modul în care protejează serviciile medicale și continuitatea funcțiilor vitale în timpul cutremurelor, precum și integrarea acestor lecții în mecanismele de lucru ale CNMC.

Declarația comună finală de la Istanbul reflectă înțelegerea colectivă conform căreia pregătirea, reziliența și solidaritatea trebuie traduse în acțiuni susținute atât la nivel de sectoare cât și la nivel transfrontalier. 

În contextul avertizărilor meteorologice privind valul de căldură extremă prognozat pentru perioada 28 iunie - 02 iulie 2026, cu temperaturi ce pot atinge praguri critice de până la +41°C (Cod Roșu), au fost trasate următoarele sarcini pentru autoritățile publice centrale și locale, instituțiile publice și întreprinderile de stat:

• informarea populației: Informarea continuă a cetățenilor cu privire la riscurile asociate caniculei și măsurile de protecție, prin toate canalele disponibile de comunicare.

• adaptarea activităților în aer liber: Reprogramarea sau limitarea activităților și evenimentelor desfășurate în exterior în intervalele cu temperaturi maxime și adaptarea programului de lucru al personalului expus, prin asigurarea accesului la apă, zone umbrite și pauze regulate.

• protejarea persoanelor vulnerabile: Intensificarea monitorizării și acordării de sprijin persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, celor care locuiesc singure și altor categorii vulnerabile, în cooperare cu serviciile sociale și medicale.

• puncte de răcorire și hidratare (IGSU, CNAMUP, APL): Amenajarea și promovarea punctelor de răcorire și distribuire a apei potabile în spațiile publice, în special în zonele aglomerate.

• siguranța alimentară (MS, ANSP, ANSA): Intensificarea controalelor în punctele de comercializare a alimentelor și în sectorul HoReCa pentru a preveni alterarea produselor și toxiinfecțiile alimentare, cu accent pe taberele de copii.

• prevenirea incendiilor (Agenția „Moldsilva” și IGSU): Intensificarea măsurilor de prevenire a incendiilor de vegetație și informarea populației privind evitarea utilizării focului deschis în condiții de caniculă.

• restricții de trafic (MIDR, AND): Se va limita circulația transportului de mare tonaj pe drumurile naționale în intervalele orare cu temperaturi extreme pentru a preveni deteriorarea drumurilor/carosabilului.

• echipe de intervenție (MAI, MA, MS): Se vor menține pregătite echipe mobile cu personal medical pentru a interveni rapid la solicitarea cetățenilor.

• pregătirea instituțiilor publice: Verificarea capacității instituțiilor aflate în subordine (instituții de învățământ, centre sociale, instituții medicale și alte servicii publice) de a funcționa în condiții de temperaturi extreme.

• protecția infrastructurii și serviciilor publice: Monitorizarea funcționării sistemelor locale de alimentare cu apă, energie și comunicații și pregătirea intervenției rapide în cazul unor defecțiuni în urma impactului temperaturilor ridicate.

• (n.r.) reziliența sistemului energetic: 

  - Promovarea și aplicarea unui consum rațional de energie electrică, cu evitarea utilizării neesențiale a echipamentelor electrice în intervalele de vârf (07:00-11:00 și 17:00-23:00), generate de creșterea semnificativă a cererii de energie;

  - Evitarea utilizării ascensoarelor în intervalele critice, acolo unde este posibil, și asigurarea informării utilizatorilor privind riscurile asociate posibilelor fluctuații de alimentare cu energie electrică;

  - Limitarea utilizării scărilor rulante în orele de vârf, în special în clădirile cu flux intens de persoane, cu asigurarea unor soluții alternative de acces și deplasare;

  - Întreprinderile cu consum energetic ridicat (inclusiv cele care utilizează cuptoare electrice, echipamente de sudură cu arc și alte instalații energofage) vor fi încurajate să își replanifice procesele tehnologice în afara intervalelor de vârf, pentru reducerea solicitării sistemului energetic;

  - Administratorii clădirilor publice și comerciale vor reduce consumul de energie electrică prin diminuarea iluminatului interior cu cel puțin 30%, acolo unde condițiile de securitate permit, precum și prin deconectarea iluminatului decorativ, a vitrinelor comerciale și a iluminatului publicitar în intervalele de consum maxim.
   

Sarcinile au fost stabilite atât în cadrul ședinței de coordonare referitor caniculei desfășurate la 25 iunie 2026, pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), cât și conform circularelor lansate de CNMC în urma ședinței.

Este prioritar ca cetățenii să adopte un comportament preventiv pentru a își proteja sănătatea.

Recomandări pentru cetățeni: 

• evitați expunerea directă la soare: Rămâneți la umbră și evitați deplasările sau activitățile fizice intense în aer liber în orele de vârf, mai ales între orele 11:00 și 18:00.

• hidratare corectă: Consumați suficientă apă și lichide pe parcursul zilei, chiar dacă nu simțiți senzația de sete. Evitați băuturile alcoolice, dulci sau cu multă cofeină, deoarece acestea pot contribui la deshidratare și îngreunează reglarea temperaturii corpului în perioadele cu temperaturi extreme.

• atenție maximă în mașină: Nu lăsați niciodată copiii sau animalele de companie singuri în autoturisme, nici pentru perioade scurte. Temperatura în interiorul unui vehicul poate crește rapid și periculos în doar câteva minute, chiar și cu geamurile ușor deschise, existând risc major de supraîncălzire, deshidratare severă și afectarea gravă a sănătății sau vieții. De asemenea, nu lăsați în interiorul mașinii obiecte sensibile la căldură (ex. dispozitive electronice, brichete, spray-uri sub presiune sau alte materiale inflamabile), deoarece acestea se pot deteriora, pot exploda sau pot deveni periculoase în condiții de temperaturi extreme.

• vestimentație și protecție: Purtați haine lejere, de culori deschise, pălării de soare, chipiuri și ochelari de protecție. Folosiți cremă cu factor de protecție solară.

• căutați locuri răcoroase: Dacă nu aveți aer condiționat acasă, mergeți în spații publice răcoroase sau la punctele de asistență organizate de autorități.

• siguranța la scăldat: Scăldați-vă doar în locuri amenajate și nu intrați brusc în apă după expunerea prelungită la soare.

• prevenirea incendiilor: Nu folosiți focul deschis în apropierea terenurilor agricole, pădurilor sau zonelor cu vegetație uscată. Nu aruncați la întâmplare mucuri de țigară aprinse și evitați utilizarea echipamentelor care pot produce scântei în zonele cu risc. De asemenea, nu lăsați la soare obiecte din sticlă, oglinzi sau alte materiale reflectorizante, deoarece acestea pot concentra razele solare și pot favoriza izbucnirea unui incendiu.

• atenție și grijă față de persoanele vulnerabile: În perioadele de caniculă, este important să acordăm o atenție deosebită vecinilor mai în vârstă, persoanelor cu boli cronice sau celor cu nevoi speciale. Verificați periodic starea lor, asigurați-vă că au acces la apă potabilă, că locuința lor este suficient ventilată și că evită expunerea la soare în orele de vârf. Un simplu apel telefonic sau o vizită scurtă poate face diferența. În caz de necesitate, ajutați-i să își procure alimente sau medicamente și, dacă observați semne de disconfort sau stare de rău, încurajați solicitarea asistenței medicale. Solidaritatea și atenția comunitară pot preveni situații de risc și pot salva vieți în perioadele de temperaturi extreme.

• atenție sporită la modul de păstrare și consum al alimentelor: Întrucât acestea se alterează mult mai rapid din cauza căldurii este indicat să se evite consumul alimentelor perisabile ținute la temperaturi necorespunzătoare, să se păstreze produsele în condiții de refrigerare adecvate și să se verifice cu atenție termenul și aspectul acestora înainte de consum. De asemenea, se recomandă evitarea achiziționării alimentelor din surse neautorizate sau expuse îndelung la temperaturi ridicate, pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare.

• (n.r.) prevenirea deconectărilor de energie prin: 

  - utilizarea aparatelor electrocasnice cu consum energetic ridicat (mașini de spălat, boilere electrice, aparate de gătit electrice etc.) în afara intervalelor de vârf, respectiv după ora 21:00 sau dimineața până la 07:00;

  - încărcarea vehiculelor electrice și a altor echipamente cu consum ridicat în intervalele cu cerere mai redusă;

  - evitarea utilizării simultane a mai multor aparate cu consum ridicat de energie în intervalele de vârf, pentru prevenirea suprasolicitării rețelei electrice;

  - setarea aparatelor de aer condiționat la temperaturi eficiente energetic (aproximativ 24-26°C) și evitarea utilizării simultane a mai multor surse de răcire în aceeași locuință;

  - ținerea geamurilor și ușilor închise atunci când funcționează aerul condiționat și utilizarea jaluzelelor sau draperiilor închise pentru a reduce încălzirea locuinței;

  - deconectarea echipamentelor electrice care nu sunt utilizate, inclusiv încărcătoare, televizoare și alte dispozitive electronice aflate în stand-by, pentru reducerea consumului inutil de energie;

  - utilizarea iluminatului natural pe cât posibil și reducerea utilizării inutile a iluminatului artificial în timpul zilei.

   

  În caz de urgență sau dacă observați o persoană afectată de caniculă, apelați imediat numărul unic 112.

   

  Simptomele insolației și ale epuizării provocate de căldură includ dureri de cap, amețeli, stare de slăbiciune, greață, sete intensă, piele fierbinte sau roșie, transpirație excesivă sau, în unele cazuri, absența transpirației, confuzie și pierderea cunoștinței. În situații grave, aceste condiții pot evolua rapid spre complicații severe, inclusiv deces, în lipsa intervenției medicale prompte. Recunoașterea timpurie a acestor semne permite intervenția rapidă și reducerea riscurilor pentru sănătate și viață.

Experiența ultimilor ani, marcată de crize energetice, pandemii, fluxuri de refugiați și fenomene meteo extreme, a demonstrat că statul are nevoie de un mecanism mai rapid și mai bine coordonat pentru a proteja oamenii.

În acest context, Guvernul a aprobat crearea din 01 septembrie 2026 a unui mecanism nou, modern, bazat pe anticipare și prevenire a situațiilor de criză. Acesta va fi compus din: Comisia Națională de Management al Crizelor, Comisii regionale sau teritoriale și locale de management al situațiilor de criză, Centre operaționale de coordonare ale acestora și Centrul Național de Management al Crizelor, creat în septembrie 2025.

Totodată, a fost abrogat cadrul normativ care reglementa activitatea Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE).

Cum era înainte și cum va fi începând cu 01 septembrie 2026?

• Înainte statul acționa, preponderent, după ce criza se materializa. Accentul era pus pe repararea daunelor și pe oferirea de compensații pentru pierderi. Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) intervenea doar când situația era deja gravă.

• Din toamna 2026 noul mecanism de gestionare a crizelor pune accent pe anticipare, prevenire, monitorizarea permanentă a riscurilor pentru a micșora daunele și a opri efectele crizei înainte ca aceasta să afecteze populația.

Beneficiile directe pentru oameni:

• ajutor mai rapid: intervenția serviciilor vitale ale statului va fi coordonată mult mai eficient la nivel central, regional și local.

• informații clare: cetățenii vor primi informații oficiale dintr-o singură sursă sigură, evitând confuzia și știrile false în momentele critice.

• decizii aproape de comunități: problemele locale vor fi rezolvate mai repede, deoarece decizia nu mai depinde doar de autoritățile centrale de la Chișinău.

Pentru a evita suprapunerea responsabilităților, au fost distribuite rolurile între cei care monitorizează, cei care decid strategic la nivel național, cei car conduc structurile locale și cei care acționează în teren:

1. Comisia Națională de Management al Crizelor este forul de decizie, condus de Prim-ministru. Comisia se întrunește pentru a lua hotărâri strategice, cum ar fi mobilizarea resurselor suplimentare, alocarea de bani din fondul de rezervă sau stabilirea măsurilor pe perioada stării de urgență. Secretariatul Comisiei este asigurat de Centrul Național de Management al Crizelor, care oferă suportul informațional, analitic și logistic necesar.

2. Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) este o structură subordonată Guvernului care lucrează non-stop (24/7). Rolul său este să colecteze informații de la toate instituțiile, să analizeze riscurile și să pregătească toate datele necesare pentru ca Guvernul să poată lua decizii corecte, încă din fazele timpurii ale unui pericol.

3. Comisiile regionale, teritoriale și locale de management al crizelor sunt organizate pe trei niveluri: regional (în cazul UTA Găgăuzia este condusă de Guvernator), teritorial (în fiecare raion și în municipiile Chișinău și Bălți, conduse de președinții de raioane sau primari) și local (în sate/comune și orașe, conduse de primari). Rolul lor este să gestioneze criza la nivel local și să coordoneze ajutorul pentru populație. Aceste comisii asigură că deciziile luate de autoritățile centrale de la Chișinău să fie aplicate eficient în fiecare localitate.

4. Centrele Operaționale de Coordonare (COC) nu sunt birouri permanente cu angajați noi, dar structuri operative interinstituționale, care se pot activa conform necesității în fiecare raion, mun. Chișinău, mun. Bălți, UTA Găgăuzia, imediat ce apare un pericol sau se declanșează o criză, pentru a coordona intervenția în ajutorul comunității. În afara situațiilor de criză, specialiștii care fac parte din COC își execută munca lor obișnuită, fiind pregătiți să se reunească în centrul de comandă doar când situația o cere. Centrele adună informațiile din teritoriu și le transmit către CNMC, asigurând un flux de informație rapid și precis. De asemenea, COC organizează secretariatul tehnic al comisiilor regionale/teritoriale de management al situațiilor de criză și colectează, analizează și evaluează datele operative, formulând propuneri pentru deciziile președintelui comisiei.

Această reformă clarifică responsabilitățile instituționale și stabilește un cadru predictibil de coordonare între autorități la nivel central, regional și local în timpul situațiilor de criză. Prin delimitarea deciziilor strategice de coordonarea tehnică și operațională, statul își consolidează capacitatea de reacție, utilizează mai eficient resursele disponibile și crește gradul de  protecție al cetățenilor în fața unui spectru tot mai divers și dinamic de riscuri și amenințări.

La invitația Consiliului Uniunii Europene, Republica Moldova a participat pentru prima dată la reuniunea Rețelei Europene a Comunicatorilor de Criză, desfășurată la Bruxelles.

Evenimentul a reunit specialiști în comunicarea publică din statele membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană (DG COMM) și Republica Moldova, oferind o platformă de schimb de experiență privind gestionarea comunicării în situații de criză, coordonarea și coerența mesajelor la nivel regional în situații de criză.

Discuțiile au vizat în special comunicarea în contextul întreruperilor de energie, afectării infrastructurii critice și riscurilor în domeniul sănătății publice precum focarele de Hantavirus și Ebola. Agenda a inclus prezentări susținute de experți din mai multe state UE, Republica Moldova și Comisia Europeană.

Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Energiei au prezentat experiența națională în gestionarea crizelor energetice evidențiind modul în care comunicarea publică a fost adaptată pentru a răspunde rapid și eficient în ajutor cetățenilor. 

Reuniunea a reconfirmat faptul că în Europa comunicarea de criză se bazează tot mai mult pe alinierea interinstituțională a mesajelor publice și pe consolidarea unor mecanisme solide de schimb de informații între echipele operaționale din teren, factorii de decizie și comunicatorii instituționali. Totodată, se pune accent pe a abordare integrată la nivelul întregii societăți, prin implicarea dincolo de acțiunea guvernamentală a societății civile, sectorului privat, mediului academic și cetățenilor. Obiectivul comun rămâne protejarea societății prin informații clare, corecte și transmise în timp util.

Republica Moldova a participat, cu suportul PractNet | Rețeaua de parteneriat a practicienilor internaționali și Comisia Europeană, în calitate de observator la exercițiul național LYNX 2026 din Estonia, unul dintre cele mai complexe exerciții de gestionare a crizelor organizate la nivel național. Exercițiul a fost planificat pe parcursul a peste un an, a inclus în jur de 70 de antrenamente și 40 de sub-exerciții și a reunit peste 150 de instituții din sectorul public, privat și din societatea civilă.

Scopul participării a fost de a învăța din experiența Estoniei și de a înțelege modul în care alte state își pregătesc instituțiile pentru situații de criză: cum colaborează acestea între ele, cum se iau decizii rapide în momente dificile și, mai ales, cum se asigură continuitatea serviciilor esențiale, indiferent de impactul crizelor. Aceste servicii includ funcționarea stabilă a aprovizionării cu energie, a comunicațiilor și a rețelelor de apă și hrană sigură, menținerea transportului public și a infrastructurii rutiere, protejarea ordinii publice, asigurarea intervențiilor medicale de urgență și a îngrijirii spitalicești, funcționarea serviciilor de salvare și urgență, continuitatea sistemelor financiare și de plăți, sprijinul social pentru persoanele vulnerabile, precum și protejarea patrimoniului cultural și continuitatea activităților educaționale și culturale de importanță națională.

Aceste lecții sunt utile pentru consolidarea capacităților Republicii Moldova de prevenire, pregătire și răspuns la crize și pentru dezvoltarea, în viitor, a unor exerciții similare comprehensive la nivel național.

În cadrul exercițiului din Estonia au fost testate situații complexe de criză, inclusiv:
-    răspunsul la incidente precum campanii de dezinformare, sabotaj, explozii și amenințări cu drone;
-    menținerea funcționării statului și a serviciilor esențiale în condiții de presiune asupra resurselor, inclusiv aprovizionare, gestionarea resurselor și suport operațional;
-    organizarea evacuării populației la scară largă, inclusiv transportul persoanelor, adăpostirea temporară și pregătirea spațiilor de primire, cu atenție pentru persoanele vulnerabile;
-    activarea sistemelor de alertare a populației (sirene și mesaje oficiale) pentru informare rapidă și coordonată;
-    implicarea conducerii la nivel național în exercițiu, pentru a testa modul în care deciziile strategice, operaționale și tactice sunt corelate între instituții, autorități locale, sectorul privat și comunități, inclusiv prin mobilizarea voluntarilor în sprijinul populației.

Astfel de exerciții ajută la îmbunătățirea capacității statului de a reacționa mai rapid și mai organizat în situații reale de criză. Pentru cetățeni, acest lucru înseamnă creșterea rezilienței statului, instituții mai bine pregătite să comunice clar, să ia decizii mai rapide și să asigure funcționarea serviciilor de bază pentru viața lor atunci când apar situații dificile.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 248/2025 privind managementul situațiilor de criză, Centrul Național de Management al Crizelor are mandatul de a oferi suport metodologic autorităților publice în planificarea și organizarea exercițiilor din domeniu pentru întărirea capacităților de pregătire și răspuns la crize.