Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite ale Americii, Biroul de Legătură NATO și Institutul pentru Guvernanța Securității (ISG) al Universității de Cooperare în Securitate și Apărare (DSCU) au organizat un seminar de nivel înalt referitor aplicării a două concepte pentru stabilitatea țării: Continuitatea Guvernării (COG) și Continuitatea Operațiunilor (COOP).

Evenimentul, deschis de Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a reunit principalii factori de decizie la nivel național: miniștri, secretari de stat și conducători ai instituțiilor din domeniul civil, de securitate și al serviciilor publice - în total fiind reprezentate circa 30 de entități naționale. Participarea la acest nivel, demonstrează angajamentul clar al statului de a trece de la o gestionare reactivă a crizelor la o pregătire permanentă și sistemică.

Acest efort comun urmărește să garanteze cetățenilor că, indiferent dacă Moldova s-ar confrunta cu un atac cibernetic, o criză energetică, o calamitate naturală sau alte tipuri de perturbări și inclusiv atunci când acestea apar simultan - instituțiile care îi protejează și le asigură serviciile publice - vor continua să funcționeze fără întrerupere. Astfel, pentru a asigura stabilitatea țării, Guvernul va implementa un sistem dual de protecție a funcționării statului:
1.    COG: Reprezintă cadrul strategic care garantează că pilonii constituționali și fundamentali ai democrației - puterea executivă, puterea legislativă și puterea judecătorească - rămân pe deplin funcționali din punct de vedere legal și pot lua decizii în orice circumstanțe. Acest mecanism se asigură că succesiunea legală la conducerea țării și legitimitatea autorităților sunt păstrate conform constituției indiferent de tipul de amenințare.
2.    COOP: Se referă la capacitatea practică a statului de a livra serviciile de bază către populație fără întrerupere. Prin COOP, fiecare instituție își stabilește proceduri clare pentru a asigura furnizarea energiei, a apei, a asistenței medicale sau a serviciilor sociale, chiar și atunci când sediile obișnuite sau sistemele de comunicații sunt afectate de o situație critică.

Necesitatea acestui efort adițional vine într-un moment în care situația globală devine tot mai imprevizibilă, iar amenințările pot afecta simultan mai multe sectoare strategice. Deși Republica Moldova dispune deja de mecanisme de intervenție, noua abordare pune accent pe continuitate ca funcție permanentă a statului, astfel încât instituțiile să rămână funcționale și previzibile în orice situație, iar cetățenii să fie protejați în continuu.

Efortul actual nu este unul izolat, dar face parte dintr-o strategie pe termen lung. Pentru a transforma aceste planuri în realitate, experți guvernamentali lucrează deja la un nou cadru legislativ modern, aliniat la standardele Uniunii Europene și NATO. Acest proces va duce la adoptarea unor reglementări clare care vor obliga fiecare instituție publică să dețină multiple planuri de rezervă verificate, personal instruit în domeniu și sisteme de comunicații securizate.

Prin aceste măsuri, Republica Moldova se adaptează noilor realități de securitate și își întărește suveranitatea, asigurându-se că ordinea constituțională și sprijinul pentru populație rămân constante, indiferent de circumstanțe.
 

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a continuat seria atelierelor de lucru dedicate consolidării sistemului național de gestionare a crizelor, printr-o sesiune axată pe nivelul strategic - nivelul responsabil de evaluarea riscurilor și planificarea interinstituțională.

Activitatea face parte dintr-un proces etapizat de dezvoltare a rețelei naționale, organizată pe trei niveluri:
- tactic - colectarea datelor din teren și intervenția directă;
- operațional - consolidarea informațiilor și coordonarea răspunsului;
- strategic - analiza riscurilor, stabilirea priorităților și orientarea deciziei la nivel național.

Primul atelier, desfășurat în februarie, a fost dedicat nivelului operațional și fluxurile de raportare, iar sesiunea din 21 aprilie a clarificat rolul coordonatorilor strategici în evaluarea continuă a riscurilor și raportarea acestora în timp util, astfel încât deciziile să fie bazate pe o imagine națională clară și actualizată.

Prin acest mecanism instituțiile reacționează la crize și monitorizează permanent evoluțiile de risc, raportează structurat și contribuie la o capacitate de anticipare și răspuns coordonat la nivel de stat.

Seria de ateliere este organizată de CNMC cu sprijinul Centrului de la Geneva pentru Guvernanța Sectorului de Securitate (DCAF) și finanțată de Suedia.

Membrii Guvernului au aprobat avizul la proiectul de lege referitor modificării articolului 29 din Legea nr. 248/2025 privind managementul situațiilor de criză, inițiat prin propunere legislativă de către un deputat.
 
Conform avizului se propune ajustarea mecanismului de stabilire a duratei stării de urgență în conformitate cu cadrul legal european, prin înlocuirea termenului fix de 60 de zile cu un interval flexibil, cuprins între 30 și 90 de zile. Durata urmează a fi determinată în conformitate cu analiza indicatorilor de risc. 
 
Astfel, modificarea propusă va oferi flexibilitate și adaptare la specificului fiecărei situații individuale. În consecință, vor fi aplicate măsuri strict atât timp cât este necesar pentru a garanta siguranța cetățenilor, precum și se va asigura un răspuns al statului mai bine calibrat la realitatea din teren.

Această modificare se corelează cu o altă inițiativă legislativă, promovată de un grup de deputați, care se referă la instituirea unui mecanism mai clar de control parlamentar asupra procesului de management al crizelor, precum și ajustarea prevederilor stării de alertă.

La indicația Prim-ministrului, a fost prezentat Parlamentului Raportul integrat privind acțiunile întreprinse în perioada stării de urgență în sectorul energetic, consolidat de Centrul Național de Management al Crizelor.

Raportul sintetizează contextul instituirii stării de urgență în sectorul energetic, marcat de riscuri cumulative și perturbări regionale, precum și principalele măsuri adoptate pentru menținerea stabilității sistemului și asigurarea continuității aprovizionării cu energie și produse petroliere.

Documentul evidențiază impactul intervențiilor care au permis evitarea unei crize majore și menținerea funcționării serviciilor vitale, precum și persistența unor riscuri în sectorul energetic, fapt pentru care a fost instituită starea de alertă.

Pentru a vedea documentul, accesați: LINK

Cabinetul de Miniștri a aprobat încetarea stării de urgență în sectorul energetic, începând cu data de 25 aprilie 2026. Această decizie vine ca urmare a unei analize a indicatorilor de risc, care confirmă că măsurile excepționale luate și-au atins scopul, iar situația s-a stabilizat suficient pentru a reveni la un regim de monitorizare prin starea de alertă.

Instituirea stării de urgență a oferit pârghii cu ajutorul cărora s-au reușit performanțe care, în condiții normale, ar fi durat luni de zile:
1. Restabilirea infrastructurii critice: Linia electrică Vulcănești-Isaccea, afectată grav pe 23 martie, a fost reparată în doar 5 zile. Instituirea stării de urgență a determinat partea ucraineană să se mobilizeze, utilizând echipamente din rezervele lor de urgență, astfel evitând termene de livrare de peste 120 de zile. În lipsa disponibilității și posibilității de utilizare a echipamentelor din Ucraina, restabilirea infrastructurii ar fi generat costuri de import și logistice considerabil mai ridicate pentru echipamentul de înlocuire precum și costuri logistice suplimentare determinate de necesitatea livrării de urgență a echipamentului pe cale aeriană. Această rapiditate a prevenit deconectări masive care ar fi costat economia cu până la 0,02% din PIB pentru fiecare oră de întrerupere. 
2. Eficiență financiară: Când linia Isaccea-Vulcănești a fost scoasă din funcțiune, riscam deconectări și o explozie a costurilor. În mod normal, o astfel de criză ne-ar fi obligat să cumpărăm energie de avarie, care este de două ori mai scumpă. Însă, folosind instrumentele stării de urgență, s-a reușit prevenirea acestei situații și s-a permis SA „Energocom” să securizeze energie pe căi comerciale la un preț de aproximativ două ori mai mic față de costul energiei de avarie, realizând economii directe pentru stabilitatea tarifelor cetățenilor. 
3. Stabilitatea carburanților: S-a intervenit pe piața petrolieră nu pentru a restricționa, dar pentru a asigura aprovizionarea. Prin reducerea perioadei de referință pentru prețul motorinei la 7 zile, s-a permis prețurilor de la pompă să reflecte mai rapid scăderile de pe bursele internaționale. Mai mult, au fost deblocate finanțele unui operator, care a permis creșterea rezervelor de motorină de la 125 de tone la peste 1400 de tone în stații folosite strict pentru consum național, asigurându-ne că niciun cetățean nu rămâne fără combustibil în pragul sărbătorilor și nu doar.
Astăzi, pentru că infrastructura de energie este funcțională și are loc stabilizarea progresivă a pieței de produse petroliere, s-a decis că menținerea stării de urgență nu mai este proporțională, dar este oportună revenirea la starea de alertă care va permite menținerea stocurilor la nivelul necesar, monitorizarea și ajustarea prețurilor, cu asigurarea că mecanismele care au funcționat în beneficiul oamenilor, rămân active pentru a preveni orice abuz sau volatilitate.

Astfel, în contextul celor menționate, cabinetul de Miniștri a decis declararea stării de alertă la nivel național în sectorul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile.

Decizia vine într-un moment de tranziție de la starea de urgență fiindcă analiza indicatorilor de risc indică faptul că, deși faza critică a fost depășită, menținerea permanentă a unui nivel necesar al stocurilor de produse petroliere impune în continuare o gestionare riguroasă și o monitorizare constantă, în contextul unor constrângeri logistice internaționale care limitează flexibilitatea aprovizionării, generate de vulnerabilitățile din zona Strâmtorii Ormuz și de impactul continuu al atacurilor ruse asupra Ucrainei. Trecerea de la starea de urgență la starea de alertă reprezintă o abordare responsabilă și proporțională.

Prin instituirea stării de alertă, instituțiile statului se vor focusa pe următoarele obiective:
1. Protejarea puterii de cumpărare: deși nu poate fi menținut mecanismul de calcul al prețului la motorină bazat pe media de 7 zile, introdus ca răspuns la volatilitatea generată de criza din Orientul Mijlociu, în locul mecanismului anterior de 14 zile, măsurile adoptate în perioada stării de alertă vor fi concentrate pe monitorizarea nivelului stocurilor de carburanți și a planurilor de achiziții și import ale operatorilor, astfel încât să nu fie pusă sub risc aprovizionare cu produse petroliere a Republicii Moldova.
2. Garantarea aprovizionării și securizarea stocurilor de carburanți: se continuă monitorizarea riguroasă a pieței prin raportarea zilnică a stocurilor și planificarea importurilor pe 30 de zile, actualizată săptămânal. Pentru a preveni orice risc de penurie, s-au instituit următoarele restricții: Serviciul Vamal va permite exportul din Portul Giurgiulești doar dacă stocurile depășesc 25.000 tone pentru motorină și 2.500 tone pentru benzină. Mai mult, produsele petroliere care au intrat deja în țară și au fost puse în liberă circulație sunt blocate pentru export sau reexport. Se mențin, de asemenea, coridoarele verzi pentru vămuirea prioritară a importurilor, cu scopul de a asigura fluiditatea stocurilor la stațiile de alimentare.
3. Securizarea consumului intern de energie electrică: ÎS „Moldelectrica” va seta la zero capacitatea de export în intervalul orelor 17:00-21:00, asigurând că energia disponibilă este direcționată prioritar către consumatorii casnici și instituțiile publice. În completare, se mențin listele de consumatori vitali care vor beneficia de prioritate absolută în alimentare în cazul apariției unor noi deficite neprevăzute în sistem.
4. Eficientizarea consumului public și prevenirea costurilor de avarie: Se implementează măsuri de solidaritate prin obligația administratorilor de clădiri publice de a reduce iluminatul interior cu 30% în intervalele de vârf: 06:00-09:00 și 17:00-23:00. Acestea sunt măsuri de responsabilitate colectivă care reduc presiunea asupra sistemului național și previn utilizarea energiei de avarie, evitând cheltuieli bugetare enorme și protejând stabilitatea tarifelor pentru cetățeni.